ANASON

Pimpinella anisum

Anasonul (Pimpinella anisum) este o plantă perenă nativă din estul Mediteranei (Egipt, Grecia, Creta şi Asia Mică) şi sud-vestul Asiei, cunoscută şi folosită de către greci şi de către romani. Aceştia din urmă încep să o cultive în Italia. Dioscoride şi Pliniu cel Bătrân menţionează şi ei, alături de vechile cărţi de bucate, folosirea anasonului în perioada romană drept condiment, în special în prepararea unei prăjituri digestive servite la sfârşitul mesei. În Evul Mediu anasonul a început să fie cultivat şi în Europa Centrală. 

Vas din lemn cu signatura, secol XIX, Baia Mare

 

Seminţele plantei sunt ingredient de bază în prepararea absintului, o băutură spirtoasă inventată în Elveţia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, foarte populară în secolele XIX şi XX, mai ales printre artiştii şi scriitorii parizieni. Absintul a fost asociat culturii boeme, fiind condamnat drept drog de către conservatori. Cel mai adesea are o culoare specifică verzuie, fiind denumit şi "zâna verde", iar ora 5, la care se servea de obicei în baruri, cafenele şi cabarete, se numea "ora verde". 

Vas de secol XIX, farmacia Unicorn din Cuj

 

La sfârşitul secolului al XIX-lea, absintul era consumat adeseori de către soldaţii francezi, având presupuse proprietăţi curative, în prevenirea îmbolnăvirii cu malarie.

Condamnat ca fiind toxic, absintul a fost interzis în multe state în jurul anului 1915, dar producţia şi consumul au renăscut în ultimele decenii, analize recente demonstrând că efectele toxice fuseseră exagerate.

Vas de sticlă, secol XVIII, farmacia "Sf. Gheorghe" din Cluj

 

Datorită proprietăţilor sale şi a aromei puternice, anasonul a fost folosit şi în preparate farmaceutice şi para-farmaceutice (cosmetice şi igienice), fiind recomandat pentru răceli, în cazuri de digestie dificilă, colici şi flatulenţă, dar şi pentru împrospătarea respiraţiei, în aromatizarea dentifriciilor (pulberi/paste de dinti). 

 

Vas de secol XIX, farmacia "Leul de Aur" din Braşov

Uleiul din seminţe de anason era folosit mai mult extern, împotriva paraziţilor (scabie, păduchi). Homeopatia a preluat planta şi a prescris-o ca expectorant, anti-spasmodic, carminativ şi anti-microbial.

 

Uleiul esenţial conţinut de anason, anetolul, se găseşte şi într-o plantă neînrudită, anasonul stelat (Illicium verum), cu care Pimpinella anisum a fost adesea confundat sau înlocuit.

Vas de secol XIX, farmacia Coroana din Sibiu

Colecţia noastră include cinci recipiente, datate pe parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, pentru păstrarea pulberii din seminţe de anason şi a uleiului obţinut din acestea. 

Ca de obicei, natura conţinutului este indicată prin signaturi pictate. Vasele, realizate fie din lemn, fie din sticla opacă sau transparentă, provin de la farmacii din Cluj ("Unicorn", "Sfântul Gheorghe"), Baia Mare, Braşov("Leul de Aur") şi Sibiu ("Coroana"). 

Ele au fost inventariate în 1963 sau fac parte din colecţia mai veche a lui Iuliu Orient, fiind înregistrate în 1902 şi 1904.

La emisiunea Turist acasa

Va oferim, cu mare incantare, editia emisiunii Turist Acasa filmata la Colectia de Istorie a Farmaciei, difuzata la Digi24:

Etichete farmaceutice

In colectia de istorie a farmaciei din Cluj-Napoca se pastreaza trei placi de gravura preluate in anul 1968 din donatia Valeriu Bologa. Cele trei placi de cupru, de dimensiuni medii, reprezinta cartuse decorate pentru etichete farmaceutice. Acestea urmau a fi decupate de pe foaia comuna, lipite pe recipientele in care se vindeau produsele si in spatiul liber farmacistul completa de mana denumirea preparatului.

Detaliu dupa una dintre placile de gravura de secol XVIII-XIX

Detaliu cu instrumentar farmaceutic, dupa una dintre placile de gravura de secol XVIII-XIX

Detaliu dupa una dintre placile de gravura de secol XVIII-XIX, reprezentand un cartus inscriptionat

Piesele in discutie contin o serie de cartuse, de diverse forme si dimensiuni, cu decoruri baroce (ghirlande, festoane), simboluri tematice (instrumentar farmaceutic), initiale si insemne ale farmaciei "La Vulturul Imperial" (Apotheke zum Kaiserlische Adler) din Sibiu (vulturul bicefal, stema Transilvaniei). Aceasta farmacie a fost infiintata la sfarsitul secolului al XVIII-lea, mai precis in anul 1795, de catre o familie de armeni, si a functionat pana in jurul anului 1820. In Transilvania mai exista o farmacie intituata "La Vulturul Imperial", la Rupea.

Tiraj 2014 dupa placa de gravura de epoca, reprezentand etichete farmaceutice

Tiraj 2014 dupa placa de gravura de epoca, reprezentand etichete farmaceutice

Tiraj 2014 dupa placa de gravura de epoca, reprezentand etichete farmaceutice

Cu ocazia aniversarii a 60 de ani de la infiintarea Colectiei de Istorie a Farmaciei, specialistii laboratorului de restaurare si conservare a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei au realizat un nou tiraj dupa aceste placi de gravura, care pot fi inca achizitionate la Muzeul Farmaciei. 

Suntem la Digi24

Turist în lumea leacurilor de demult

  Asadar, va asteptam la muzeu, si vom reveni cu emisiunea dedicata noua "Turist acasa"

 

Sarbatori fericite!

Despre pipe si fumat in Transilvania

In cadrul Zilei Portilor Deschise, 27 noiembrie 2014, ora 13, vernisam si o mica expozitie temporara intitulata Despre pipe si fumat in Transilvania, care va fi putea fi vizitata pana pe 27 februarie 2015. Va asteptam!

Ziua Portilor Deschise, joi, 27 noiembrie!

Mai mult decât o simplă zi a porţilor deschise, evenimentul marchează şi împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea Colecţiei de Istorie a Farmaciei şi include o serie de momente speciale:

• Proiecţie cu imagini de epocă din activitatea Colecţiei de Istorie a Farmaciei
• ora 13.00 – Vernisajul expoziţiei temporare Despre pipe şi fumat în Transilvania. Piese din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei
• Prezentarea unui tiraj special după plăci de gravură din colecţia muzeului, reprezentând etichete farmaceutice de secol XIX, din donaţia Valeriu Bologa, pentru vânzare.
• Târg de carte, cu publicaţii ale muzeului

Colecţia de Istorie a Farmaciei este cel mai timpuriu muzeu de profil din România şi unul dintre cele mai timpurii din Europa, fiind înfiinţat în anul 1954. La originea sa se află colecţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului Orient Gyula (1869-1940), expusă în anul 1904 într-una dintre sălile Muzeului Ardelean şi apoi donată acestei instituţii, precursoarea MNIT.

Profesorul Bologa, şeful catedrei de Istoria Medicinei şi Farmaciei din cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, a fondat în anul 1954 Muzeului Farmaciei, care a fost organizat şi panotat de Dr. Izsak Samuel. Iniţial, muzeul a fost subordonat Facultăţii de Medicină şi Farmacie, însă în anul 1963 a primit numele de Colecţia de Istorie a Farmaciei, fiind unită cu mai vechea donaţie Orient şi subordonată Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Colecţia a fost îmbogăţită pe parcurs prin alte donaţii valoroase care ilustrează activitatea farmaceutică din Transilvania între secolele XVI-XIX.

Locaţia Colecţiei de Istorie a Farmaciei a contribuit dintotdeauna la succesul său muzeografic şi anume, clădirea vechii Farmacii Hintz, unul dintre monumentele istorice deosebite ale Clujului. Casa Hintz păstrează structura farmaciilor de oficină din Transilvania şi din Europa. Oficina era încăperea cea mai decorată, unde se vindeau medicamentele şi unde se trata cu clienţii.