Sarbatoarea iubirii

Va invitam sambata, 28.02.2015, de la 14 la 22, pentru a vizita noua expozitie temporara dedicata istoriei afrodisiacelor si pentru a parcurge expozitia de baza descoperind, pe baza unei fise de parcurs, ingrediente folosite in timp pentru a starni sau pentru a domoli pasiunile! Etichetele si fisa sunt disponibile si in limba engleza!
Pretul biletului este de 3 RON pentru toate categoriile de vizitatori, iar cuplurile platesc un singur bilet!

Teaser III

Teaser II

Teaser

ANASON

Pimpinella anisum

Anasonul (Pimpinella anisum) este o plantă perenă nativă din estul Mediteranei (Egipt, Grecia, Creta şi Asia Mică) şi sud-vestul Asiei, cunoscută şi folosită de către greci şi de către romani. Aceştia din urmă încep să o cultive în Italia. Dioscoride şi Pliniu cel Bătrân menţionează şi ei, alături de vechile cărţi de bucate, folosirea anasonului în perioada romană drept condiment, în special în prepararea unei prăjituri digestive servite la sfârşitul mesei. În Evul Mediu anasonul a început să fie cultivat şi în Europa Centrală. 

Vas din lemn cu signatura, secol XIX, Baia Mare

 

Seminţele plantei sunt ingredient de bază în prepararea absintului, o băutură spirtoasă inventată în Elveţia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, foarte populară în secolele XIX şi XX, mai ales printre artiştii şi scriitorii parizieni. Absintul a fost asociat culturii boeme, fiind condamnat drept drog de către conservatori. Cel mai adesea are o culoare specifică verzuie, fiind denumit şi "zâna verde", iar ora 5, la care se servea de obicei în baruri, cafenele şi cabarete, se numea "ora verde". 

Vas de secol XIX, farmacia Unicorn din Cuj

 

La sfârşitul secolului al XIX-lea, absintul era consumat adeseori de către soldaţii francezi, având presupuse proprietăţi curative, în prevenirea îmbolnăvirii cu malarie.

Condamnat ca fiind toxic, absintul a fost interzis în multe state în jurul anului 1915, dar producţia şi consumul au renăscut în ultimele decenii, analize recente demonstrând că efectele toxice fuseseră exagerate.

Vas de sticlă, secol XVIII, farmacia "Sf. Gheorghe" din Cluj

 

Datorită proprietăţilor sale şi a aromei puternice, anasonul a fost folosit şi în preparate farmaceutice şi para-farmaceutice (cosmetice şi igienice), fiind recomandat pentru răceli, în cazuri de digestie dificilă, colici şi flatulenţă, dar şi pentru împrospătarea respiraţiei, în aromatizarea dentifriciilor (pulberi/paste de dinti). 

 

Vas de secol XIX, farmacia "Leul de Aur" din Braşov

Uleiul din seminţe de anason era folosit mai mult extern, împotriva paraziţilor (scabie, păduchi). Homeopatia a preluat planta şi a prescris-o ca expectorant, anti-spasmodic, carminativ şi anti-microbial.

 

Uleiul esenţial conţinut de anason, anetolul, se găseşte şi într-o plantă neînrudită, anasonul stelat (Illicium verum), cu care Pimpinella anisum a fost adesea confundat sau înlocuit.

Vas de secol XIX, farmacia Coroana din Sibiu

Colecţia noastră include cinci recipiente, datate pe parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, pentru păstrarea pulberii din seminţe de anason şi a uleiului obţinut din acestea. 

Ca de obicei, natura conţinutului este indicată prin signaturi pictate. Vasele, realizate fie din lemn, fie din sticla opacă sau transparentă, provin de la farmacii din Cluj ("Unicorn", "Sfântul Gheorghe"), Baia Mare, Braşov("Leul de Aur") şi Sibiu ("Coroana"). 

Ele au fost inventariate în 1963 sau fac parte din colecţia mai veche a lui Iuliu Orient, fiind înregistrate în 1902 şi 1904.

La emisiunea Turist acasa

Va oferim, cu mare incantare, editia emisiunii Turist Acasa filmata la Colectia de Istorie a Farmaciei, difuzata la Digi24:

Etichete farmaceutice

In colectia de istorie a farmaciei din Cluj-Napoca se pastreaza trei placi de gravura preluate in anul 1968 din donatia Valeriu Bologa. Cele trei placi de cupru, de dimensiuni medii, reprezinta cartuse decorate pentru etichete farmaceutice. Acestea urmau a fi decupate de pe foaia comuna, lipite pe recipientele in care se vindeau produsele si in spatiul liber farmacistul completa de mana denumirea preparatului.

Detaliu dupa una dintre placile de gravura de secol XVIII-XIX

Detaliu cu instrumentar farmaceutic, dupa una dintre placile de gravura de secol XVIII-XIX

Detaliu dupa una dintre placile de gravura de secol XVIII-XIX, reprezentand un cartus inscriptionat

Piesele in discutie contin o serie de cartuse, de diverse forme si dimensiuni, cu decoruri baroce (ghirlande, festoane), simboluri tematice (instrumentar farmaceutic), initiale si insemne ale farmaciei "La Vulturul Imperial" (Apotheke zum Kaiserlische Adler) din Sibiu (vulturul bicefal, stema Transilvaniei). Aceasta farmacie a fost infiintata la sfarsitul secolului al XVIII-lea, mai precis in anul 1795, de catre o familie de armeni, si a functionat pana in jurul anului 1820. In Transilvania mai exista o farmacie intituata "La Vulturul Imperial", la Rupea.

Tiraj 2014 dupa placa de gravura de epoca, reprezentand etichete farmaceutice

Tiraj 2014 dupa placa de gravura de epoca, reprezentand etichete farmaceutice

Tiraj 2014 dupa placa de gravura de epoca, reprezentand etichete farmaceutice

Cu ocazia aniversarii a 60 de ani de la infiintarea Colectiei de Istorie a Farmaciei, specialistii laboratorului de restaurare si conservare a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei au realizat un nou tiraj dupa aceste placi de gravura, care pot fi inca achizitionate la Muzeul Farmaciei.