Conuri parfumate împotriva ciumei

Sfaturi privind prevenirea ciumei și despre atitudinea oamenilor în contextul epidemiei ne parvin și de la medicul și teologul Ferenc Pápai Páris, rector al colegiului protestant din Aiud. În 1690 el publica la Cluj în limba maghiară o lucrare medicală intitulată Pax corporis republicată ulterior de 11 ori. 

 

Ferenc Pápai Páris

În paragrafele referitoare la ciumă, el recomanda rugăciune, post, penitență și focuri de purificare mai ales în orașe. Această din urmă practică se baza pe teoria miasmelor, care încerca să explice apariția multor boli prin miasme nesănătoase. În Colecția de Istorie a Farmaciei se păstrează o serie de produse create pentru purificarea încăperilor, printre care și așa-numitele candelae fumales, conuri realizate din substanțe aromate, echivalentul bețișoarelor parfumate de astăzi. Numeroase recipiente farmaceutice erau utilizate de asemenea pentru depozitarea unor substanțe preparate pentru a fi aprinse și purifica astfel aerul. Toate datează din secolele XVIII-XX, dovedind perpetuarea teoriei respective.

Tratatul ”Pacea corpului” tipărit la Cluj

 În privința fugii și a practicii carității creștine pe timp de ciumă, Ferenc Pápai Páris este adeptul unei abordări echilibrate, raționale, acceptând fuga cetățenilor ca metodă de prevenție (fuga pestis), criticând doar plecarea autorităților și a doctorilor din zonele afectate deoarece aceștia aveau datoria de a pune pe primul loc bunăstarea cetățenilor/pacienților lor. 

Candelae fumales

Spitalul de holeră din Cluj

După stingerea epidemiilor de ciumă, lumea s-a confruntat cu o nouă boală infecțioasă, holera, care provoca diaree severă, vărsături și ducea la moarte prin deshidratare. Pandemii de holeră au afectat Asia și Europa în secolul al XIX-lea, armata și comerțul fiind principalele mijloace de răspândire a bolii.

Vibrionul holerei

Numeroase episoade de holeră s-au succedat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Șapte valuri pandemice au afectat Transilvania, în anii 1831-1832, 1836, 1848, 1855, 1866 și 1872-1873, cea din urmă soldându-se cu cel mai mare număr de morți, peste 20.000. În 1892, după un nou episod virulent, la Cluj s-a construit prima unitate sanitară destinată internării și tratării bolnavilor cu diverse boli contagioase. Unitatea, cunoscută drept Spitalul de holeră se compunea din două barăci construite din bârne de lemn și avea 115 paturi, deservind Clujul și o mare parte a Transilvaniei. După stingerea epidemiei de holeră, spitalul a rămas în continuare cu profil de boli infecțioase, izolându-se și tratându-se aici: variola, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, rujeola, dizenteria, etc. (actuala Clinică de boli infecțioase).

Spitalul de holeră din Cluj

În anul 1884 Robert Koch a reușită să identifice și să izoleze agentul care cauza holera, bacteria Vibrio cholerae, ceea ce a dus la conştientizarea că boala poate fi limitată prin igienă şi dezinfecţie. Totuși, tratamentul eficace s-a lăsat aşteptat, prevenția rămânând pentru multă vreme măsura principală împotriva holerei. În Transilvania se utilizau în tratament lipitorile, tincturi pe bază de opiu, pulberi de bismut, camfor, dar şi numeroase „medicamente” din farmacopeea populară, precum mentă, soc, muşeţel sau tei. Rolul presei se face pentru prima oară cunoscut în cadrul epidemiilor de holeră, fiind important în diseminarea discursului medical, fiind susținută de către stat în acțiunea de popularizare a măsurilor de igienă și viață cumpătată.

Sticluță pentru păstrarea uleiului de camfor (substanță obținută din rășina copacului Cinnamomum camphora), dintr-o trusă farmaceutică de campanie. Colecția de Istorie a Farmaciei a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

 

Doctorii pentru ciumați

Ciuma este cauzată de bacteria Yersinia pestis, transmisă de puricii de șobolan, și este de trei tipuri: pneumonică, septicemică și bubonică. Bacteria a fost descoperită în anul 1894 de către Alexandre Yersin, de unde și denumirea științifică. Ciuma a cauzat trei mari pandemii (epidemii pe teritorii foarte mari): Ciuma lui Iustinian (în sec. VI e.n., afectând grav Imperiul Bizantin și pe cel Sassanid), Ciuma Neagră (1346-1844, cea mai virulentă în secolul al XIV-lea când se estimează că a cauzat moartea unei treimi din populația Europei) și Ciuma Modernă (care a izbucnit la sfârșitul sec. XIX-lea în China și s-a răspândit în porturi din Asia și America, ucigând cca. 10 milioane de oameni). Se presupune că o pandemie similară este responsabilă pentru declinul perioadei neolitice, iar sute de cazuri sunt încă raportate anual în Africa Subsahariană și Madagascar. Mortalitatea este mult scăzută prin tratamente cu antibiotice.

Yersinia pestis

Înainte de identificarea bacteriei, răspândirea bolii a fost explicată în trei moduri. Contagioniștii susțineau că infecția se datora contactului cu bolnavii și morții (deși nu se știa exact cum), recomandând astfel fuga (fuga pestis) și segregarea bolnavilor. Susținătorii teoriei miasmelor explicau epidemia prin factori invizibili de mediu, încercând să curețe aerul arzând substanțe aromatice și plante și recomandând igienă, dietă și măsuri stricte de înmormântare a victimelor. Autoritățile religioase susțineau că ciuma era o pedeapsă divină pentru păcatele omenirii.

Doctorii care tratau ciuma erau conștienți că riscul lor de a contracta boala de la pacienți era mai mare, așa că purtau diferite tipuri de costume de protecție. Costumul clasic, cu mască cu ”cioc”, se pare că a fost inventat de către Charles de l’Orme, medicul curții franceze, în anul 1619. Fața era complet ascunsă, în ”cioc” se țineau bureți înmuiați în oțet sau plante aromatice (pentru a proteja de ”miasmele” care puteau cauza boala), iar ochii erau acoperiți cu lentile de sticlă (protejând doctorul de privirea bolnavilor, în cazul în care boala se transmitea prin contact vizual). Pe interior masca era acoperită cu ceară, iar restul costumului, de tip pelerină, acoperea tot restul corpului.

Masca unui doctor pentru ciumați din colecția Muzeului Național German.

 

Mai multe imagini și explicații: Secrets-behind-plague-doctor-mask-terrifying-costume