Emplastre

Emplastrele sunt compuși adezivi plastici solizi realizați din substanțe rășinoase, oxizi metalici sau pulberi și substanțe uleioase sau grase, aduși la consistența dorită prin încălzire și utilizați doar în aplicații externe. Când sunt reci nu trebuie să se lipească de mână, dar odată încălziți și aplicați cu o spatulă pe fâșii de in, stambă, piele sau hârtie și aplicați pe piele, ei trebuie să adere la aceasta.

Spatule din lemn și metal din Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca

Emplastrele se păstrează rulate și învelite în hârtie, fiind reîncălzite la nevoie sau părți din ele sunt luate cu o spatulă caldă. Ele se folosesc pentru a fixa împreună și a facilita sudura marginilor rănilor proaspete, pentru a feri ulcere ale pielii de factori externi, ori pentru a ușura dureri reumatice sau nevralgice. Cele pe bază de oxid de plumb (Lithargirium) erau de obicei recomandate în tratarea ulcerărilor, cele cu beladonă sau opiu se aplicau pentru reducerea durerii localizate, cele cu cantaridă aveau efect vezicant, iar cele cu amoniac și mercur erau considerate stimulante. 

Tipuri de emplastre descrise frecvent în dispensatorii

Din secolul al XIX-lea emplastrele se impregnau mecanic pe bandaje cu ajutorul unor mici aparate, iar evoluția a dus în timp la plasturii pe care îi folosim astăzi.

Dispozitiv pentru impregnat emplastra

În Transilvania, conform statutelor breslelor lor păstrate din secolele al XVI-lea și până în secolul al XVIII-lea, bărbierii erau responsabili de tratarea rănilor datorate accidentelor și războiului și prepararea acestor emplastre. Statutul bărbierilor clujeni de la 1568, le specifică atribuțiile: ras, tuns, spălat și uleiat pe cap, îngrijirea rănilor, realizarea unguentelor pentru ochi și dinți, extracții dentare. Statutele bărbierilor din orașele săsești sunt mai detaliate. Lucrarea de maestru a calfelor de bărbier includea realizarea unui emplastru și a unui decoct pentru răni și a unui emplastru pentru arsuri.

Recipient farmaceutic din lemn în care se păstra pulbere de oxid de plumb, din care se realizau și emplastre. Colecția de Istorie a Farmaciei, parte a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.